Piczo

Log in!
Stay Signed In
Do you want to access your site more quickly on this computer? Check this box, and your username and password will be remembered for two weeks. Click logout to turn this off.

Stay Safe
Do not check this box if you are using a public computer. You don't want anyone seeing your personal info or messing with your site.
Ok, I got it
LICEUL BALCESCU BRAILA
13244 hits

PROMOTIA '59 - mesaje
PROMOTIA '61 - mesaje
PROMOTIA '62-mesaje
Acest   site   este   dedicat   Promotiei   1962 , cu   ocazia   intalnirii   de   45 de ani   -   15-17 iunie 2007 !
Putem adauga gratuit pagini si pentru colegii nostri din alte promotii !
CONTACT   WEB MASTER
- CLICK AICI !
ISTORICUL   ORASULUI   BRAILA DIN :wikipedia.org


Istorie

Brăila este o veche aşezare pe malul stâng al Dunării, apărând cu numele "Drinago" într-o veche descriere geografică şi de călătorii spaniolă, "Libro del conoscimiento" (1350), dar şi pe câteva hărţi catalane (Angellino de Dalorto, 1325 - 1330 şi Angelino Dulcert, 1339). Este meţionat ca Brayla în 1368 într-un privilegiu de transport şi comerţ acordat neguţătorilor braşoveni. Oraşul a fost ocupat de turci în 1538-1540, fiind (raia sau kaza) de la 1554 până la sfârşitul războiului ruso-turc din 1828 - 1829, perioadă în care este numit Ibrail. În secolul al XV-lea numele Brăilei este amintit sub forma Breil, într-o menţiune a Cancelariei Voievodului "Ttibor din Transilvania". Perioada de maximă înflorire o are la începutul secolului XX, când este un important port de intrare-ieşire a mărfurilor din România. Este accesibil navelor maritime de dimensiuni mici şi medii.
[modificare]Perioada antică
Un studiu al originilor Brăilei arată că regiunea a fost locuită din vremuri imemoriale. Există numeroase vestigii arheologice dovedind prezenţa omului neolitic (Boian-Giuleşti) 5000 i.Hr., la Brailiţa (vârful Caţagaţei), viaţa a continuat în epoca bronzului, apoi fiind atestată o puternică aşezare getică între secolele IV şi III î.Hr. aflată pe terasa înaltă a Dunării şi întreţinând legături cu grecii - de la pontul Euxin, până la Elada. În era noastră descoperirile atestă prezenţa civilizaţiei Sântana de Mureş, continuată cu o aşezare medievală din secolele X-XI.
[modificare]Brăila în perioada medievală


Brăila - carte poştală din 1900


Brăila secolului al XIX-lea


Brăila - Harta 1892


Fântână în Brăila
Privilegiul comercial pentru braşoveni, dat de Vladislav Vlaicu la 20 ianuarie 1368, atestă Brăila ca aşezare importantă a Ţării Româneşti. În 1463 cronicarul bizantin Laonic Chalcocondil caracteriza Brăila ca fiind "oraşul dacilor, în care fac un comerţ mai mare decât în toate oraşele ţării".
Referitor la izvoarele narative, anale, cronici, relatări ale unor călători, descrieri de ţinut, aşezări, obiceiuri, etc. trebuiesc amintite cele două cronici: Letopiseţul Cantacuzinesc şi Cronica Bălenilor. În primul izvor, Brăila este pomenită în legătură cu însăşi intemeierea Ţării Româneşti prin descălecat: „Iar noroadele ce pogorâse cu dânsul (cu Radu Vodă), unii s-au dat pre supt podgorie ajungând până în apa Siretului şi până la Brăila; iar alţii s-au întins în jos, peste tot locul, de au făcut oraşă şi sate până în marginea Dunării şi până în Olt ”. Cronica Bălenilor, deşi foloseşte vechiul letopiseţ scris în vremea lui Matei Basarab, utilizat şi de Cantacuzino, aminteşte doar că domnul întemeietor „Radu Vodă... au început a-şi tocmi şi a-şi îndrepta ţara cu judeţe, cu judecători..., lăţindu-se până la Dunăre şi până la Siret... ”.
Izvoare exterioare Ţării Româneşti, Letopiseţul anonim al Moldovei, Cronica Moldo-germană, Letopiseţele de la Putna (numărul 1 şi numărul 2) ne dau una şi aceeaşi ştire şi anume aceea de a ardere a Brăilei de către Ştefan cel Mare (1457 - 1504) la 27 februarie 1470, marţi în săptămâna brânzei. În izvoarele narative externe Brăila este amintită relativ târziu, adică în secolul al XIV-lea. Reprezentativ pentru veacurile al XIV-lea şi al XV-lea este Laonic Chalcocondil, unul din cronicarii Bizanţului.
Izvoarele beletristice, puţine ca număr şi nu întru totul concludente în privinţa valorii informaţiilor, nu pot fi invocate decât la modul cel mai general, cu excepţia Cronicii lui Enveri, dacă avem în vedere aria Brăilei. Scrisă în jurul anului 1456, Cronica rimată a lui Enveri relatează în doua din cele trei părţi ale sale, date şi fapte legate de relaţiile Ţării Româneşti cu turcii, înainte ca ei să fi atins, Dunărea ca hotar. Ele privesc Brăila fie indirect fie direct. Aşa de pildă partea a doua a Cronicii lui Enveri, intitulată Düsturname, se ocupă de campaniile Umur-bei, emirul din Aidîn, care întreprinde o expediţie navală, ajungând până la Chilia cu 300 de vase. Faptul s-ar fi petrecut între 1339 şi 1341. Partea a treia cuprinde istoria otomanilor de până la expediţia din 1462 (866 AH) a sultanului Mehmet al doilea împotriva Ţării Româneşti, condusă de Vlad Ţepeş. Este şi locul în care se face referire la Brăila în legătură cu însăşi prezenţa sultanului în oraş: „Şahul a venit la Brăila (în text Ibrail sau Berail), unde a petrecut sărbătoarea (îyd). Şi de acolo a pornit spre Adrianopol”.
Izvoarele diplomatice din cancelaria Ţării Româneşti îşi încep activitatea din a doua jumătate a secolului al XIV-lea, din punct de vedere intern, cel mai vechi document cunoscut până acum este privilegiul acordat negustorilor braşoveni şi din Ţara Bârsei de Vladislav I Vlaicu la 20 ianuarie 1368. El constituie totodată şi cea mai veche dovadă a existenţei Brăilei ca aşezare a Ţării Româneşti. Pentru secolul al XVI-lea putem aminti încă două documente importante ale cancelariei otomane, unul din 1520, deci precedând cu aproape două decenii constituirea kazalei Brăila precum şi un altul, posterior cu trei decenii aceluiaşi moment. Este vorba, pentru cel din urmă de ştirile cuprinse într-o interesantă kanunnameea, republicată recent.
Izvoarele catagrafice au fost socotite în mod firesc printre cele mai vechi surse privitoare la Brăila, atâta vreme cât litoralul dobrogean şi gurile Dunării au fost în atenţia şi intersul negustorilor şi călătorilor ce aveau nevoie de detalii pentru a ajunge în aceste locuri. În secolul trecut, Constantin C. Giurescu a socotit chiar că cea mai veche menţiune a Brăilei într-o formă alterată ar fi cea din Libro del Conoscimiento, datând din jurul anului 1350.
O altă sursă cartografică, pe care socotim a fi, a doua menţiune a Brăilei ca vechime, ar fi o hartă nautică probabil italiană ca realizare aflată în Arhivele de stat din Zagreb şi datată de primul ei editor (L. Bendeffy) în intervalul 1320-1370.
Urmează pentru veacul al XV-lea o serie de hărţi nautice, mai mult sau mai puţin folosite de istoricii români în ceea ce priveşte descifrarea realităţilor din staţiul românesc. Este vorba de cele lucrate în atelierele lui Grazioso Benicasa din 1467 şi 1471, unde Brăila este numită Brilago, apoi hărţile datorate cartografilor din atelierul lui Enrico Martello Germano din 1480-1493, unde oraşul Dunărean este numit Brailano. Primele patru decenii din veacul următor nu aduc o creştere spectaculoasă a numărului de portulane, aşa cum se va întâmpla după 1550, dar Brăila este întâlnită în continuare la Fr. Rosseli sub numele de Brailano, în vreme ce pe harta lui Andreea Vavassore (cca 1520) numele apare sub forma Brelago.
Ultimele izvoare ce scot în evidenţă arealul brăilean, sunt cele numismatice.
Mai multe click pe: ISTORICUL   ORASULUI   BRAILA DIN :wikipedia.org
BRAILA ,UN   ORAS   CA   ORICARE   ALTUL ?
MESAJE INSTANT---CHAT ONLINE-->>> CLICK AICI !

CEL  MAI  TARE  FORMAT  DE  STIRI- MyPress.ro  -  DIN  CELE  MAI  MULTE  PUBLICATII  -  STIRI  NONSTOP !

<</font> Alegeţi Ştirile  Revista presei  | My-Press.ro
căutare personalizată
NEXT>>>